Banca Transilvania, cifrele complete ale dezastrului bursier
Scriam recent ca Banca Transilvania Cluj a cazut cu 9% la bursa intr-o singura zi, ajungand la minimul din 2016 incoace. Indicele principal BET inregistra 6.966 puncte, cea mai scazuta valoare din decembrie 2016 incoace. Ei bine, nu se intrevad reveniri spectaculoase: indicele a inchis vineri la valoarea de 7.053,67, una foarte scazuta in continuare.
Scaderi continue
Banca Transilvania se situa, tot vineri, in privinta cotatiei la actiuni, la valoarea de 1,7000 (1,7 lei). Scaderea bancii nu este de data foarte recenta: pretul per actiune era de aproape 2,8000 (2,8 lei) in aprilie 2018. Graficul din imagine apartine Bursei de Valori Bucuresti si reflecta luni de zile de scaderi consistente. Aceasta in pofida unor operatiuni de rascumparare a propriilor actiuni pentru a le conserva valoarea (cererea este sporita artificial, ceea ce are ca rezultat o crestere a pretului actiunilor; nu a functionat prea bine in acest caz) si distribuirea de catre BT a unor dividende generoase pentru a impulsiona investitorii.
Contrar a ceea ce banca vrea sa ne faca sa credem, scaderea nu se datoreaza taxei de 1,2%. Nu numai ca acest cuantum modic, neglijabil, este nesemnificativ, dar deprecierea actiunilor era declansata anterior taxei, cu luni in avans. Trebuie ca este vorba despre posibile probleme structurale, in conditiile in care nici dividendele grase, nici rascumpararea actiunilor, nu pot propti cursul la bursa.
Razbunare afirmata?
Pe langa aceste probleme de substanta, ne intrebam in ce masura conducerea Bancii Transilvania poate inspira incredere unor potentiali investitori. Imediat dupa caderea cursului cu 9%, directorul general al bancii, turcul Omer Tetik, a facut, intr-o conferinta de presa, niste declaratii stupefiante. El a afirmat ca Banca Transilvania avea in plan renovarea a peste 200 de agentii, ca renunta la aceste operatiuni curente de reparatii si ca asta ar insemna ca zeci de firme de constructii nu vor primi contractele respective. Bineinteles, 200 de agentii impartit la “cateva zeci” de firme inseamna 3-4 agentii de firma, ceea ce reprezinta o cifra de afaceri insignifianta ratata de fiecare astfel de firme. In alta ordine de idei, ce semnal da banca cand spune ca nu-si mai permite niste renovari sau ca nu le face in semn de protest? Ridicol.
Costul indatorarii a crescut artificial?
Pe de alta parte, se pare ca masurile de subminare a noii taxe continua si scot la iveala un cartel de interese de care nu pare straina Banca Nationala. Aceasta, departe de a stanjeni cumva cvasi-monopolul bancilor mari (patrunderea pe piata a unor banci noi este impiedicata de cerinta excesiva a unui capital social de minim 25 de milioane de euro), a trecut cu vederea comisioanele uriase care spoliaza utilizatorii serviciului public de banca. Comisionarea la sange este fara indoiala responsabila de profitabilitatea uriasa a bancilor romanesti, comparativ cu celelalte din Europa.
Exemplificativ, Banca Transilvania “bonifica” deponentilor in euro o dobanda anuala de 0,05%, iar la retragerea banilor (inclusiv la scadenta, cand multe banci ofera permisiunea fara cost pentru consumatorul de servicii bancare), aceeasi Banca Transilvania percepe 0,5% la intreaga suma, deci dobanda pe 10 ani! Pentru o simpla retragere la termen…
Cartelul de concert de actiune, al lui Isarescu si a unor banci, poate sa se afle in spatele deprecierii cursului leului si a cresterii dobanzii de referinta. Acest aspect ar trebui anchetat cel putin la nivel de servicii de informatii. Tinta unor masuri de acest gen este evidenta: transferul nemultumirii bancilor (in fata unor minime incercari de ingradire a capitalismului salbatic si saracirii consumatorilor) inspre populatie, care sa protesteze la randul ei la adresa Guvernului.
Masuri de luat pentru protectia consumatorilor
Cum ar trebui sa raspunda Guvernul? Pe langa o investigatie serioasa – este o chestiune de siguranta nationala daca se incearca folosirea populatiei ca factor de presiune – care sa stabileasca, bunaoara, daca guvernatorul bancii centrale are interese de afaceri cu unele banci (de ex., detine actiuni in portofoliu, vinde vin acestora etc.), exista o alta parghie care se gaseste la dispozitia Guvernului. Este vorba despre liberalizarea suplimentara a serviciilor bancare, de natura sa sporeasca concurenta in materie si, deci, sa profite consumatorilor.
In acest sens, ar trebui sporita activitatea Institutiilor Financiare Nebancare, care acorda credite populatiei, insa care nu beneficiaza de sursa principala de bani a bancilor: conturile curente. Ar trebui astfel sa li se permita si acestora sa opereze conturi si sa le comisioneze. Bancile pradatoare ar disparea astfel in cateva luni, iar consumatorii ar suporta o povara mult mai redusa.
Restrictii de eliminat
Alte masuri disponibile: revenirea la platile in numerar, ingradite de cativa ani, interval de timp care corespunde perfect cu profitabilitatea colosala a bancilor; permiterea platilor direct in valuta, ceea ce ar scurtcircuita obligativitatea conversiei nesfarsite din leu in euro si invers, pentru plati care se raporteaza, de fapt, la moneda europeana – inca o masura artificiala care a adus clientilor costuri uriase si bancilor profituri istorice. Eliminarea rolului parazitar al bancilor, sporit cu constanta, consecventa si fara limite in trecutul recent, ca urmare a unui lobby pernicios si probabil a unor increngaturi dubioase de interese, ar duce la eliberarea instantanee a consumatorilor de multiple costuri inutile si considerabile.
