Clusterele, noul motor al stabilitatii economice in lume
Practicieni ai clusterelor din 18 tari si din Romania s-au reunit la Cluj pentru a participa la evenimentul economic Transylvanian Clusters International Conference (TCIC 2018), organizat in 17 si 18 mai de Consortiul Clusterelor din Transilvania de Nord, iar concluziile dupa prima zi de conferinta sunt ca economia mondiala depinde de dezvoltarea clusterelor. S-au evidentiat trei criterii pe care clusterele le au de indeplinit pentru a putea deveni noul motor al stabilitatii economice in lume: sa aiba curajul de a-si depasi limitele, sa stimuleze colaborarea la toate nivelele si sa sustina manageri capabili sa inspire schimbarea si sa actioneze ca agenti ai inovatiei. Astazi, in timpul intalnirilor individuale pe care participantii le vor avea la sesiunea de brokeraj – matching – vor fi conturate dorintele de dezvoltare si de internationalizare a clusterelor reprezentate la TCIC 2018 de experti veniti din Europa, Asia si Australia.
Cei 10 speakeri care au inaugurat conferinta si au vorbit in cadrul sesiunii plenare au subliniat importanta, cat si pozitia privilegiata pe care si-au creat-o clusterele de la Cluj, intre care se numara si un cluster certificat drept „Cluster de Aur” la nivel european – Cluster Mobilier Transilvan. „Clujul are acel spirit al inovatiei, care declanseaza dezvoltarea clusterelor in Romania”, a spus Daniel Cosnita, presedintele CLUSTERO – Asociatia Clusterelor din Romania. Acesta e mentionat ca organizarea, de 4 ani incoace, a Conferintei Internationale a Clusterelor Transilvanene a dat un exemplu de bune practici care a stimulat si alte regiuni din tara sa organizeze evenimente similare: la Galati, a fost organizata Conferinta Nationala a Clusterelor, iar la Bucuresti s-a reusit organizarea unui eveniment pentru clusterele din Europa. Mediul de afaceri din zona noastra a fost descris nu doar ca un puzzle foarte interesant, ci un „puzzle semnificativ”, datorita legaturilor create prin clustere intre agenti economici, industrii creative, administratie publica si mediul academic.
Prin insasi structura lor, inchegata din oameni specializati, ambitiosi, curiosi si cu spirit antreprenorial, clusterele reusesc sa fie structuri adaptabile, comunicative si foarte colaborative. Aceste carateristici le fac sa fie fiabile pentru a gestiona proiecte relevante si cu impact. Tracy Scott-Rimington, care a zburat 25 de ore din Australia in Transilvania, pentru a reprezenta platforma internationala pentru clustere TCI Network, considera ca finantarile din partea administratiilor publice locale, nationale si internationale ar trebui sa-si indrepte atentia inspre clustere. „Politicile publice trebuie gandite pentru clustere, caci ele au capacitatea organizationala de a implementa proiecte, iar daca nu cheltui bani pentru a investi in clustere, ii cheltui degeaba”, a spus Tracy Scott-Rimington, care are o experienta de 30 de ani lucrand in mod direct in si cu clustere australiene si stie toata gama de provocari pe care le intalnesc acestea. „Majoritatea clusterelor australiene sunt autodidacte, au vizibilitate redusa si sunt neconectate intre ele, mai cu seama din cauza distantei fizice mari dintre orase si regiuni. Insa in ultimii ani, prosperitatea Australiei si PIB-ul au fost in scadere asa ca revin la moda clusterele, care pot contribui la cresterea economica a unor noi domenii”, a adaugat ea. Doua exemple australiene de clustere de succes sunt FIAL – Food Innovation Australia Limited, care a lansat primul program national de finantare pentru clustere, iar castigatorii vor fi anuntati anul acesta in 6 iunie la evenimentul TCIOceania 2018 forum si Uluru Field of Lights, o inovatie fascinanta in turism, un domeniu mai putin vizat de noi tehnologii, realizata in parteneriat cu industriile creative, pentru a transforma un camp in atractie turistica, cu ajutorul instalatiilor de lumini multicolore.
„Clusterele sunt cele care pot deschide calea start-up-urilor spre a deveni afaceri la scara mare si pot fi motorul pentru modernizarea industriala a Europei”, considera si Bianca Dragomir, cluster manager AVAESEN, premiata in 2016 cu titlul de Cluster Manager of the Year. Activ in domeniul energiilor regenerabile, AVAESEN a crescut foarte mult in ultimul an si include 275 de start-up-uri noi create in Valencia – Spania si in alte 12 regiuni din Uniunea Europeana. Dupa ce in 2013, Spania a introdus o „taxa pe soare” care a doborat antreprenorii ce-si bazau activitatea pe panouri solare, succesul a venit datorita clusterului, prin care s-au initiat afaceri in Japonia si Marea Britanie. „Problema ramane piata interna a energiei regenerabile din Spania. Totusi, recent, autoritatile spaniole au permis unor IMM-uri care produc energie cu ajutorul morilor de vant sa foloseasca terenuri vaste, ce fusesera anterior alocate unor corporatii multinationale, dar care nu au mai inceput sa construiasca nimic din cauza crizei economice”, a povestit Bianca Dragomir. Ea a mai adaugat ca intre antreprenorii inclusi in clusterul AVAESEN sunt si inventatorii si producatorii unui model inovator de elice pentru turbine eoliene, care au crescut eficienta cu 30% si au scazut costurile de mentenanta cu 40%.
Eoghan O’Neill, reprezentantul Comisiei Europene, a pus accentual pe oportunitatea pe care o are Romania, care va prelua presedintia Comisiei Europene timp de sase luni, din ianuarie 2019. „Mi-ar placea sa vad mai multi romani finantati prin platforma europeana Horizon 2020. Insa eu sunt doar un birocrat, nu decid cine e finantat”. O’Neill a subliniat ca procesul de aplicare pentru finantari in cadrul acestei platforme a fost simplificat: aplicarea consta intr-un document de doar 10 pagini, nu zeci de pagini, si poate fi depus de o singura entitate legala. Universitatile pot aplica, de exemplu, pentru programe de cercetare, cu idei inovatoare, pe care vor sa le testeze, fiindca, la nivel european, cercetarea si inovatia redevin prioritati, iar Horizon 2020 este instrumentul financiar folosit de UE pentru a sustine inovarea si a asigura competitivitatea Europei la nivel global.
