Horia Nasra: promisiunile nerealizate si proiectele abandonate ale primarului Emil Boc

Deputatul clujean Gabriel Horia Nasra ne-a semnalt ca in ultimii ani, primarul Emil Boc a promis finalizarea mai multor proiecte anuntate atat in primii ani de mandat, cat si mai recent. Cea mai mare parte a promisiunilor au ramas insa nerealizate.

Clujul este un oras pretentios, clujenii sunt o comunitate ambitioasa. Suntem pretentiosi si ambitiosi pentru ca suntem al doilea oras al tarii, resedinta istorica si culturala a Transilvaniei. Suntem ambitiosi datorita universitatilor noastre, suntem ambitiosi datorita industriei medicale si IT-ului, suntem pretentiosi si cosmopoliti datorita multiculturalitatii noastre.

Executivul municipiului Cluj-Napoca trebuie sa aiba o viziune manageriala pretentioasa si ambitioasa. Emil Boc a obosit si nu reuseste sa-si onoreze promisiunile electorale. Deputatul considera ca sprituiala administrativa nu mai poate tine pasul cu dezvoltarea comunitatii noastre.

Nu doar jocul de-a alba neagra este suparator pentru o comunitate pretentioasa, nu doar bulibaseala razgandelilor intr-un interval de cateva luni enerveaza, ci lipsa ambitiei manageriale: Primarul Clujului trebuie sa aiba determinarea, puterea de munca si dorinta de a crea premizele de dezvoltare si extindere pentru urmatorii 30-40 de ani, Clujul milionului de locuitori”, a declarat deputatul Horia Nasra, presedintele PSD Cluj.

Promisiunile nerealizate si proiectele abandonate ale primarului Emil Boc:

– Emil Boc a promis proiecte pe fonduri europene: A ramas insa corigent la absorbtia de fonduri europene. Sunt orase in Bulgaria care au reusit sa atraga mai multe fonduri europene decat cei din primaria Cluj-Napoca, astfel, la capitolul fonduri europene Clujul ocupa un loc mediocru in clasamentul national.

– Administratia Clujului nu a reusit sa tina pasul cu dezvoltarea municipiului, cu extinderea imobiliara care a determinat aparitia a numeroase strazi private dar care sunt abandonate de primar, doar in campania electorala Emil Boc promitand asfaltarea lor. In campania electorala din 2016, Emil Boc promitea asfaltarea strazilor private: “400 de strazi private ar dori sa ia in proprietate municipalitatea pentru a le moderniza cu bani publici. Acestea vor fi preluate in baza unor acte de donatie” – Emil Boc, 11 mai 2016.

– Metroul, o promisiune resapata a primarului Emil Boc, pentru a ascunde problemele generate de blocajul din trafic. In septembrie, cand copii au revenit la scoala iar studentii in universitati, traficul a blocat orasul la orele de varf, un oras care inca are nevoie de o solutie curajoasa. Emil Boc anunta atunci, intr-o perspectiva de 15 ani, „facerea metroului”, o idee buna chiar daca preluata fara ghilimele. Emil Boc ne asigura ca idea metroului “nu este o gogoasa”. In ianuarie, dupa ce a trecut greul inceputului de an scolar, universitar si sarbatorile de iarna, Emil Boc schimba termenii: 30 de ani si “metrou de suprafata sau o alternanta metrou subteran-suprafata”. Nu jocul de-a alba neagra este suparator pentru o comunitate pretentioasa, nu bulibaseala razgandelilor intr-un interval de patru luni enerveaza, nu faptul ca populist a bugetat un studiu de fezabilitate care exclude comunele din zona metropolitana, prin care totusi metroul va trece, ci lipsa ambitiei manageriale: Cluj-Napoca trebuie sa aiba metrou, trebuie sa creeze premizele de dezvoltare si extindere pentru urmatorii 30-40 de ani, Clujul milionului de locuitori.

– Inca de acum zece ani a promis rezolvarea problemei parcarilor in Cluj-Napoca. Daca in 2008 Emil Boc anuntat construirea catorva parkinguri, in 2012 a revenit cu promisiunea sa, si chiar a crescut numarul parkingurilor promise: „Vom finaliza parkingurile incepute si vom identifica, cu sprijinul cetatenilor, noi amplasamente pentru  a  construi  parkinguri  supraterane  in  toate cartierele orasului si parkinguri subterane in zona centrala . Vom realiza cel putin 7.000 de noi locuri de parcare”.  In concluzie, in acest moment, promisiunea privind construirea de parkinguri este departe de a fi onorata, ritmul constructiei acestora fiind unul foarte lent.

– Lucrari de proasta calitate la zeci de strazi recent modernizate. Calitatea infrastructurii rezista maxim doi-trei ani, apoi strada devine svaiter. In toamna anului trecut, lucrarile facute de mantuiala pe o strada din Cluj-Napoca au dus la o situatie ridicola: o masina care ridica gunoiul a ramas blocata in asfalt dupa ce sub roti s-a format o groapa adanca de un metru.

– Construirea unui nou cartier de locuinte in Borhanci se incadreaza in promisiunile primarului Emil Boc privind construirea de cartiere noi in Cluj-Napoca. Acestea au ramas la stadiul de ‘cartiere din hartie’, Emil Boc promite de doisprezece ani locuinte noi pentru clujeni dar in realitate avem doar cartiere megalomanice din hartie!

– Cartierul Valea Garbaului este o alta promisiune in vant a Executivului primariei Cluj-Napoca. Proiectul prevedea constructia cartierului pe un teren de 12,7 hectare. Cartierul de locuinte trebuia realizat printr­un parteneriat intre Primarie si banci comerciale, prin licitatie publica de asociere.

– Dezvoltarea unui campus studentesc in parteneriat cu universitatile clujene este una dintre promisiunile abandonate de catre Emil Boc, care afecteaza studentii si contribuie la mentinerea Clujului in topul celor mai scumpe orase din tara, in privinta chiriilor si imobiliarelor, in general. Cluj-Napoca nu este doar cel mai important centru universitar din Ardeal, ci si orasul in care traiesc, studiaza, zeci de mii de tineri, care cheltuiesc zeci de milioane de euro, bani care intra in economia orasului.

– Alta promisiune nerealizata este ridicarea unui nou camin de batrani in municipiul Cluj-Napoca, ce urma sa fie construit printr-un parteneriat in cadrul caruia Primaria trebuia sa asigure finantarea, iar Consiliul Judetean Cluj, terenul necesar constructiei.

– A promis bazin de polo, dar s-a razgandit. Decizia de a se construi un bazin de polo in Gheorgheni dateaza din 2007, cand CNI a aprobat programul „Bazine de inot”, unde a fost inclus si Clujul. Promisiunea a fost reluata in anii urmatori, insa la ultimele alegeri, in 2016, Emil Boc a uitat sa mentioneze aceasta restanta.

– Emil Boc nu-si asuma reabilitarea strazii Triajului, chiar daca oficialii CNCF CFR SA si-au manifestat dorinta de a colabora in aceasta speta: De mai bine de zece ani, aproximativ 200 de clujeni sunt afectati zilnic de starea proasta a strazii Tirajului. Avand in vedere ca primarul Emil Boc a informat de mai multe ori ca nu poate reabilita strada Triajului pana nu trece in proprietatea publica a municipiului, am demarat un dialog institutional pentru rezolvarea problemei. In urma raspunsului ministrului transporturilor, dl. Alexandru-Razvan Cuc, concluzia este una simpla: CNCF CFR SA isi arata toata disponibilitatea si sprijinul pentru asfaltarea strazii Triajului, prin urmare realizarea investitiei este posibila si este nevoie doar de vointa administrativa si politica a primarului Emil Boc.

– In 2016, Emil Boc ne promitea in campania electorala un Cluj Shopping City à la Parndorf. Evident, promisiunea nu s-a concretizat: „Vrem sa facem Cluj Shopping City. Multi mi-au spus ca merg la Parndorf la cumparaturi, pentru ca acolo gasesc produse de calitate la preturi mai mici. Clujul poate avea sansa sa devina un obiectiv pentru locuitorii din Transilvania in materie de shopping, avand cel mai modern centru de acest fel, unde oamenii pot veni sa cumpere la preturi mai mici”.

– Emil Boc a promis administrarea unitara pentru complexul sportiv multifunctional Cluj Arena si Sala Polivalenta, insa pierderea de locuri de munca pentru clientela de partid, dupa comasare, l-a determinat sa temporizeze unirea. Pierde si dumnealui din partea primariei, pierde si finul sau, Alin Paunel Tise, din partea Consiliului Judetean Cluj.

– La capitolul depunere de proiecte pentru atragerea de fonduri guvernamentale, Primaria Cluj-Napoca a depus mai putine proiecte in cadrul Programului National de Dezvoltare Locala I si II decat comuna Chinteni. De asemenea, suma finala a proiectelor depuse este sub cea a comunei Chinteni. Este penibil ca in 2018, o comuna de 6.000 de locuitori sa reuseasca sa depuna mai multe proiecte, pe o suma mai mare, decat capitala Transilvaniei.

– Prelungirea transportului in comun catre cel de-al doilea inel de comune din jurul municipiului este imperios necesara, una dintre marile restante ale primarului Emil Boc, in conditiile in care este presedintele Asociatiei. Metropolitane de Transport Public Cluj. Mai mult decat atat, primarul Clujului se incapataneaza sa tina comuna Aiton departe de transportul in comun.

– Reabilitarea Turnului Pompierilor, promisiune amintita la fiecare campanie electorala, an de an. Emil Boc promite dar nu se tine de cuvant. In raportul de activitate la un an din noul mandat (2016-2017), Emil Boc prezenta concursul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, dupa ce doi ani la rand, a scris in rapoartele de activitate ca va avea loc concursul, in sfarsit a sosit momentul sa scrie ca a avut loc concursul de idei pentru reabilitarea Turnului Pompierilor.

– Intr-o intarziere mare este si trecerea cablurilor in subteran. Practic, in fiecare an, primarul le mai arata clujenilor ca se lucreaza la trecerea cablurilor in subteran, fiecare metru de cablu rezolvat fiind consemnat in raportul de activitate. Din 2015 si pana in 2016 au fost introdusi in subteran doar 7 metri de cabluri.

– Reabilitarea Bailor Someseni, una dintre cele mai vechi promisiuni nerealizate ale primarului Emil Boc. In aceasta speta, primarul Clujului are o scuza pentru ca Baile Someseni, in urma unui proces, in integralitate sunt proprietate privata;

– Emil Boc nu a reusit sa explice nici astazi jaful banilor publici in speta celor doua chioscuri goale, in valoare de peste 65.000 de euro si care nici in acest moment nu sunt folosite. Chioscurile LUXURY din Piata Unirii, cotate la valoarea unui apartament din Cluj-Napoca, sunt goale de zece luni. Care a fost necesitatea achizitiei acestor obiecte de mobilier stradal daca nu sunt utilizate, nu genereaza venituri din chirii si nu deservesc Piata Unirii cu absolut nimic? Doar Emil Boc stie.

– Continuarea programului de reabilitare termica si de modernizare a centralelor termice de cartier, o promisiune! „Revolutia industriala” promisa in iunie 2012 are greutatea si viteza unui melc. Procesul este foarte lent.

– Primaria Cluj-Napoca are mari intarzieri la doua dintre cele mai mari proiecte finantate cu fonduri europene: Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative – CREIC (Buftea de Cluj) si Centrul de Sprijinire a Afacerilor T.E.A.M (Tehnologie, Evolutie, Antreprenoriat, Microintreprindere), situate pe dealul Lomb, in conditiile in care ambele trebuiau incheiate pana la sfarsitul lui 2016.

– Un alt proiect care a ramas la stadiul de schita si promisiune este celebrul Aqua Park pentru care Emil Boc si PNL Cluj au alocat 1.000.000 lei in 2013. Intre timp, primaria Chinteni a reusit sa obtina finantare pentru un proiect similar, in aceste conditii clujenii vor lua drumul Chintenului pentru a se relaxa in Aqua Park.

– Promisiunea privind infiintarea unui patinoar permanent in Cluj-Napoca s-a topit precum gheata si zapada din martie, Emil Boc abandonand proiectul. Ideea unui patinoar permanent in oras a fost enuntata dupa primul mandat de primar.

– Emil Boc promitea in campania electorala din 2012 prelungirea liniei de tramvai pana in Floresti. Binenteles ca promisiunea nu a fost onorata, Emil Boc aruncand pe piata, de atunci si pana acum, ideea metroului sau a trenului de suprafata care sa faca legatura si intre Floresti si Cluj-Napoca.

– Daca in primul mandat Emil Boc asculta clujenii, continuarea consultarilor cu locuitorii tuturor cartierelor pentru a stabili prioritatile orasului a ramas o promisiune nerealizata. O promisiune uitata in Bucuresti, practic omul politic Emil Boc a suferit dupa 2012, dupa ce s-a intors din Bucuresti, o transformare politica radicala.

– Ani la rand, Emil Boc a promis clujenilor realizarea unui Somes navigabil, cu barcute si insule de relaxare. Probabil nici in 2018, Emil Boc nu va putea explica de ce nu va realiza Somesul navigabil promis in campania din 2012. Va reamintesc, urbanistii clujeni au semnalat inca din 2012 ca proiectul de transformare a Somesului in canal navigabil este complet neadecvat cu potentialul pe care il are raul.

– Cartierul Tineretului este o alta promisiune imobiliara nerealizata. Proiectul, in cifre, trebuie sa cuprinda: 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente in locuinte terasa, 71 case insiruite, 300 case cuplate, 358 de case detasate, 162 de vile pe terenuri individuale,  384 apartamente in regim de locuinte sociale.

– Semnalizarea intrarilor, din localitatile Feleacu, Floresti, Baciu si Apahida in Cluj-Napoca arata ca in epoca de aur. Emil Boc a promis concursuri si premii pentru modernizarea acestora dar realitatea gri si monotona a intrarilor in oras este evidenta. In ultimii ani am atras de mai multe ori atentia ca avem nevoie de intrari civilizate in Cluj-Napoca si am propus primariei sa faca un partenriat cu universitatile clujene pentru identifica cele mai bune variante de branduire.

– O alta restanta a Executivului primariei este platforma online a institutiei, care ramane o problema mica dar penibila pentru municipalitate. Functionalitatea butoanelor de limba straina lipseste cu desavarsire, iar actualizarea site-ului se face doar la nivel de comunicare cu presa.

– Daca proiectele care vizau constructia unor cartiere au esuat, Emil Boc a reusit sa permanentizeze drama sociala si economica de la Pata Rat, care ramane o pata pe obrazul primarului, implicit a comunitatii noastre, o problema sociala care ne pune pe harta Europei a pungilor de saracie si marginalizare sociala.

– Transparenta in actul administrativ a fost o promisiune constanta a domnului Boc in toate campaniile electorale. Ceea ce trebuie sa-i amintim, este ca transparenta inseamna si publicarea unor rapoarte, precum cel al Curtii de Conturi. Din aceasta perspectiva, speram ca 2018 sa aduca mai multa responsabilitate si respect fata de contribuabilul clujean din partea Primariei Cluj-Napoca.

– Emil Boc a blocat dezvoltarea zonei metropolitane, chiar daca are mai multe proiecte care vizeaza zona, chiar daca este presedintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj, asociatie care a luat fiinta in decembrie 2008 prin asocierea municipiului Cluj-Napoca si a judetului Cluj cu unitatile teritorial-administrative din aria de proximitate. In ultimii doi ani Emil Boc a reusit sa blocheze si activitatea asociatiei.

– In 2018 Romania implineste o suta de ani de stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil iar administratia din Cluj-Napoca trebuie sa fie pregatita pentru acest eveniment. Au trecut deja doua luni din an si nu au fost organizate evenimente dedicate centenarului. I-am solicitat lui Emil Boc si consilierilor locali sa urgenteze rezolvarea restantelor si sa agreeze un calendar al evenimentelor organizate de Primaria Municipiului Cluj-Napoca, corelat cu actiuni sustinute de asociatii sau alte entitati private.

– A promis disciplina urbanistica dar a provocat un haos urbanistic in Cluj-Napoca, care va produce efecte nedorite pe o perioada lunga de zeci de ani. Prin aprobarea noului Plan Urbanistic General se dorea o disciplina urbanistica si autorizarea constructiilor, insa in realitate noul PUG intrat in vigoare in 2015, este atacat in instanta in zeci de procese, iar PUZ-urile care modifica noul PUG, aprobate prin hotarari ale Consiliului Local, au fost  atacate in instanta de catre institutia Prefectului.

– Brandul municipiului Cluj-Napoca este o alta promisiune uitata a primarului Emil Boc. Mai interesat de identificarea unui brand al orasului a fost primarul Sorin Apostu. Si in acest caz, un parteneriat cu universitatile clujene putea oferi mai multe variante de branduri pentru oras.

– In 2004, Emil Boc a jurat pe Biblie ca nu face intelegere cu UDMR si nu s-a tinut de cuvant. Un gest politic populist pe care nici nu-l inteleg, nici nu-l aprob, dar care la randu-i a fost aruncat in lada cu promisiuni uitate.

– A promis constructia de gradinite insa ritmul este unul lent, chiar daca bugetul orasului permite constructia mai multor gradinite. In 2018, Emil Boc a anuntat constructia a doua gradinite pe fonduri europene. In 2017 i-am lansat o provocare, 10 gradinitie noi in Cluj-Napoca. Inca astept raspunsul primarului la provocarea lansata.

– Problema depozitarii deseurilor menajere din Cluj-Napoca nu este rezolvata. Mai multi reprezentanti ai societatii civile, precum si politicieni locali, au precizat in mai multe randuri, ca nu a fost si nu este o solutie sa asteptam finalizarea noului depozit judetean de deseuri menajere. In acest moment, atat Emil Boc, cat si Alin Tise nu au solutii de viitor pentru depozitarea gunoaielor.

– Emil Boc nu a oferit nici pana astazi un raspuns institutional societatii civile la initiativa cetateneasca pentru o politica justa de locuire sociala care prevede identificarea nevoii de locuinte sociale, extinderea fondului de locuinte sociale si atribuirea de locuinte sociale in asa fel incat ele sa fie accesibile si persoanelor marginalizate social.

– Chiar daca termenul de realizare al proiectului ‘Redecorarea si reamenajarea zonei Cetatuia – monument istoric, punct de referinta al municipiului Cluj-Napoca’ era acum opt ani, amenajarea zonei Cetatuia este necesara si astazi. Cetatuia ramane in paragina si deegeaba se poate admira panorama orasului, daca risti sa-ti rupi picioarele sau sa cazi in gol.

– Proiectul Bike-Sharing este unul dintre proiectele teoretic finalizate dar practic esuate ale primarului Emil Boc. Proiectul este considerat si de catre biciclisti un proiect ratat. Este suficient sa fii atent la pistele pentru biciclete care incep de oriunde si se termina abrupt, fara legatura.

– Tunelul de sub Cluj-Napoca, un proiect gandit de Gheorghe Funar, preluat de Emil Boc si apoi abandonat. Chiar daca proiectul a fost indelung ironizat de foarte multe voci, succesorul lui Funar, Emil Boc, a venit cu o idee aproximativa cativa ani mai tarziu: un tunel care sa traverseze orasul. In 2004, Emil Boc anunta un tunel din centru, de la Primarie, pana la Regionala CFR, apoi in al doilea mandat a marit proiectul, din centru pana in Piata Marasti.

– Dupa scandalul de coruptie in care a fost implicat mana sa dreapta, Sorin Apostu, Emil Boc a promis in 2012 reformarea administratiei locale, transformarea acesteia intr-o administratie mai eficienta si corecta. Din nefericire pentru clujeni, a pastrat aparatul tehnic care l-a asistat pe primarul Sorin Apostu si a continuat sa tolereze vechile cutume din institutie.

– Intensificarea si extinderea programului de curatenie. Promisiune NEREALIZATA. Probabil doar in biroul primarului. Clujenii au reclamat in ultimii doi ani gunoaiele abandonate in padurea Hoia, o oaza de verdeata a comunitatii, in apropiere de Muzeul Satului ori „recrearea” din Faget printre maldarele de gunoaie adunate din loc in loc.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *