A inceput a II-a doua editie a Targului Traditional de Martisor
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, institutie de cultura care functioneaza sub autoritatea Consiliului Judetean Cluj, organizeaza in perioada 26 februarie – 2 martie a.c., cea de-a doua editie a Targului de Martisor, eveniment ce are loc in curtea edificiului muzeal situat pe strada Memorandumului nr. 21.
Din dorinta de a oferi vizitatorilor doar martisoare de calitate, specialistii Muzeului Etnografic au facut o selectie in randul expozantilor. Acestia au ales cu atentie produse lucrate manual, in baza criteriilor de originalitate, creativitate, diversitate, cu respectarea tehnicilor traditionale sau reinterpretarea moderna a acestora, toate acestea fiind necesar sa se regaseasca in martisoarele prezentate.
Astfel, 30 de producatori, mestesugari si artisti plastici sunt prezenti in curtea Palatului Reduta, cu o mare diversitate de martisoare, din materiale precum lemn, ceramica, lana, textile, sticla si ciocolata. Flori, cosari, zane, bufnite si arici, casute stilizate, potcoave si multe altele asteapta sa fie apreciate, cumparate si daruite celor dragi.
Vestitor al primaverii, semn al dragostei, aprecierii sau prieteniei, martisorul este o sursa de inspiratie pentru creatori si artisti plastici si, cu siguranta, o mica bucurie si o surpriza placuta pentru cele sau cei ce primesc in dar acest mic talisman.
Inclus de curand in patrimoniul cultural imaterial UNESCO, martisorul se daruia, in vremuri trecute, inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti, deopotriva. Șnurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Șnurul fie era legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: canta cucul, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul, fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare.
