Presedintele CEDO despre gratieri si modelul italian

Presedintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, ca numarul proceselor ajunse la Curte din Romania s-a dublat in ultimul an, multe fiind provocate de conditiile de detentie, si recomanda masuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor detinuti, iar altora li s-a comutat sentinta in arest la domiciliu, cu bratari de supraveghere.

In discursul sustinut cu ocazia noului an judiciar al Curtii Europene pentru Drepturile Omului, presedintele institutiei a afirmat ca numarul cazurilor aflate in judecata a crescut cu 32%, in special din cauza situatiilor din trei tari: Ungaria, Romania si Turcia.

In ceea ce priveste Ungaria si Romania, unde numarul cazurilor a crescut cu 95% si, respectiv, cu 108% in 2016, acestea se refera in principal la conditiile de detentie. Sunt cazuri prioritare, pentru ca se afla sub incidenta Articolului 3 al Conventiei (care interzice tortura si pedepsele inumane – n.r.), dar sunt si cazuri repetitive, care reflecta probleme sistemice sau structurale si necesita solutii luate la nivel national„, spune Guido Raimondi.

El subliniaza ca nu exista „leacuri miraculoase” in ceea ce priveste problema conditiilor din detentie, nici la nivel national, si nici de la Consiliul Europei, sub care functioneaza CEDO, insa arata ca va fi nevoie de masuri politice si bugetare consistente.

Acest lucru este posibil, asa cum a aratat exemplul dat de Italia, pentru care numarul de cazuri mai mult decat s-a injumatatit in doi ani si jumatate. Este rezultatul politicilor Guvernului italian, in principal ca raspuns la decizia pilot in cazul Torreggiani (privind conditiile de detentie – n.r.), care s-au adresat supraaglomerarii din inchisori, dar si in ceea ce priveste durata proceselor judiciare. Asta arata ca acolo unde un Guvern are vointa sa rezolve o situatie si ia masurile necesare, rezultatele apar repede„, mai spune presedintele CEDO, citat de News.ro.

News.ro sustine ca Guido Raimondi face referire la o serie de masuri luate de Italia dupa decizia pilot din 2013, din asa-numitul decret „Inchisori goale”, prin care s-a rezolvat partial problema conditiilor de detentie. Astfel, a fost instituita eliberarea anticipata, decisa de judecatori, pentru aproximativ 1.700 de detinuti, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute in inchisori in cazul prizonierilor cu buna purtare, s-a instituit eliberarea conditionata cu un plafon ridicat la 4 ani de inchisoare ramasi, precum si eliberarea conditionala speciala, pentru dependentii de droguri si alcool, in cazul in care petrec perioada de probatiune in centre de reabilitare.

Mai mult, Italia a largit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de detinuti, care aveau de ispasit cel mult un an si jumatate de inchisoare. Italia a expulzat si detinutii de alta cetatenie, cerand ca pedeapsa sa fie executata in tara natala.

Italia a demerat imediat si construirea de noi inchisori si a redus uzul arestului preventiv. O alta serie de detinuti au fost eliberati, cand Curtea Constitutionala din Italia a decis ca o lege care incrimina consumul si traficul de marijuana la acelasi nivel cu cel de cocaina si heroina a fost respinsa.

Presedintele Klaus Iohannis a mers, marti, al CEDO, unde a cerut un punct de vedere din partea presedintilor CEDO si al Comisiei de la Venetia in legatura cu chestiunea gratierii si a conditiilor din penitenciare, seful statului precizand ca nu se pune acum problema amendarii Romaniei din acest motiv. El a spus ca suma de 80 de milioane de euro invocata ca amenda este rezultatul unui calcul „facut pe coltul mesei”. Iohannis a adaugat ca subiectul gratierii poate fi abordat doar in cadrul unui pachet mai larg de masuri privind sistemul penitenciar pe care Romania va trebui sa-l implementeze.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *