Romanii platesc greseala unui procuror din Cluj
CEDO a decis astazi ca procurorul Ionut Vasile, angajat la DNA Cluj a comis un abuz de putere prin retinerea nefondata a unui avocat din Baroul Bihor, Mircea Tiba, realizand o pentru o privare de libertate nelegala. La vremea comiterii faptei, sef la Parchetul de pe langa Curtea de Apel era Daniel Marius Morar a carui sotie, Corina, era avocat in Baroul Cluj.
Judecatorii de drepturile omului au constatat ca anchetatorul, identificat de noi in persoana lui Ionut Vasile, procuror DNA, nu si-a justificat masura: „Mandatul din 11 decembrie 2008 emis de procuror in baza art. 183 alin. (2) din vechiul Cod de procedura penala nu a oferit niciun motiv pentru care aceasta masura a fost necesara pentru audierea reclamantului in calitate de acuzat… Faptul ca celalalt suspect era ofiter de politie ar fi putut constitui un motiv care sa justifice emiterea unui mandat de aducere pentru persoana respectiva, dar nu si pentru reclamant”.
Dupa ce a stabilit caracterul nelegal si abuziv al masurii, Curtea de la Strasbourg a concluzionat ca „privarea de libertate a reclamantului de la ora 8:00 dimineata la ora 17:10 in ziua de 12 decembrie 2008 a fost incompatibila cu cerintele Art. 5.1 din Conventie” privind dreptul la libertate si la siguranta.
Sotia lui Ionut Vasile, procurorul ce a comis abuzul impotriva avocatului din Bihor, este judecatoarea Ramona Corina Vasile promovata in cateva luni de la Judecatoria Cluj taman la Curtea de Apel Cluj.
Dat fiind faptul ca CEDO i-a dat castig de cauza lui Mircea Tiba, stabilind ca procurorul clujean Ionut Vasile si-a exercitat defectuos si abuziv atributiile profesionale, Statul Roman ii va achita bihoreanului nu mai putin de 5.000 euro daune morale, ceea ce inseamna ca banii sunt platiti de toti contribuabilii romani, inclusiv de cititori.
Curtea Europeana a aratat ca: „cerinta de a furniza motive pentru un mandat de aducere emis in mod direct – fara citarea prealabila a acuzatului – nu are doar un caracter pur informativ, ci serveste inclusiv scopului de a evita folosirea abuziva a acestei masuri legale. Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca, prin omiterea de a preciza motivele care au stat la baza emiterii, mandatul procurorului nu a reusit sa se conformeze normelor aplicabile procedurii penale interne„.