Banii trimisi acasa de romanii emigranti au depasit investitiile straine directe
Peste 2,3 milioane de romani s-au stabilit in strainatate in ultimele doua decenii, potrivit unui studiu de specialitate. Banii trimisi acasa de emigranti in 2024 au fost cu 67% mai multi decat investitiile straine directe.
Potrivit unui studiu EY, Romania se confrunta cu o realitate duala. O emigrare masiva, care a redus populatia rezidenta cu aproximativ 2,3 milioane de locuitori in ultimele doua decenii; o imigratie emergenta, care a generat un sold migratoriu net pozitiv intre 2022 si 2024.
In Romania, emigrarea a fost accelerata dupa 2008, afectand in special tinerii si profesionistii calificati. Acestia proveneau din sectoare precum IT, inginerie si servicii profesionale. Motivele principale includ cautarea unor oportunitati mai bune, salarii superioare si conditii de viata mai bune. In 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o crestere de 13% fata de 2022.
Aceasta pierdere a creat deficite acute de forta de munca, presiune asupra sistemelor de pensii si sanitate. In acelasi timp, a generat si cash flow-uri spre Romania, care sustin nu doar familiile celor emigrati, dar si economia in general. Spre deosebire de alte tari est-europene care implementeaza programe de repatriere cu stimulente financiare, locuinte si locuri de munca, in Romania inca nu sunt create si aplicate politici coerente de reintegrare, desi importanta diasporei (aproape 6 milioane de romani traiesc in afara granitelor) este, evident, recunoscuta, noteaza specialistii EY. Comparativ, in Europa, emigrarea este parte a unui context mai larg de migratie neta pozitiva. Aceasta este determinata de imbatranirea populatiei si nevoia de forta de munca.
Cele mai puternice 5 tendinte privind emigranti din Romania
Cercetarea analizeaza cele mai puternice cinci tendinte privind emigratia in Romania.
1. Maturizarea profilului emigrantilor
Se observa o crestere a ponderii emigrantilor cu varste intre 40-59 ani si peste 60 de ani. Proportia tinerilor sub 39 de ani ramane majoritara. Aceasta indica o schimbare structurala in dinamica emigratiei, cu implicatii asupra fortei de munca si capitalului uman din Romania.
2. Mai putini tineri dornici sa plece in strainatate
Desi tinerii sub 39 de ani continua sa reprezinte o parte importanta a emigrantilor, ponderea lor scade. Aceasta poate reflecta atat schimbari in existenta unor oportunitati interne, cat si in preferintele migratorii. Totusi, pierderea acestui segment afecteaza competitivitatea si inovatia in economie.
3. Banii trimisi acasa in 2024 de emigranti au fost cu 67% mai multi decat investitiile straine directe
Remitentele trimise de romanii emigranti au atins niveluri record, de aproximativ 9,5 miliarde USD in 2024. Astfel, au deposit cu 67% investitiile straine directe. Aceste fonduri sustin consumul, investitiile gospodariilor si initiativele antreprenoriale.
4. Intoarcerea emigrantilor si potentialul acestuia
Se observa un trend de intoarcere a romanilor plecati in strainatate, insa integrarea lor pe piata muncii este esentiala pentru a preveni efectele negative, precum cresterea somajului. Modele de success (Polonia) arata ca sprijinul financiar, locativ si profesional poate stimula aceasta revenire.
5. Presiunea demografica cauzata de emigratie si imbatranirea populatiei
Emigratia combinata cu imbatranirea populatiei pune presiune pe sistemele de sanatate si pensii. Ea reduce baza activa a fortei de munca si afecteaza productivitatea si sustenabilitatea economica.
Rezervorul de emigranti din Romania se ingusteaza
Potrivit datelor din studiu, in 2025, piramida populatiei este aproape inversata. Ponderea persoanelor varstnice si a pensionarilor a crescut semnificativ. Varsta medie a populatiei rezidente a urcat de la 37 de ani in 2005, la 42 de ani in 2025. In numai doua decenii, baza piramidei pe varste s-a restrains. Aceasta indica o rata a natalitatii considerabil mai redusa fata de 2005.
In paralel, segmentul tanar si apt de munca, in special populatia de pana la 40 de ani, s-a diminuat. Micsorarea a aparut ca urmare a emigratiei masive catre alte state. Aceasta structura demografica pune o presiune tot mai mare pe sistemul de sanatate, confruntat cu nevoile unei populatii imbatranite. Totodata, tensioneaza sever bugetul de pensii, care devine mai greu de sustinut. Pentru mediul de afaceri din Romania aceasta realitate demografica reprezinta un risc imens prin probleme in retentia fortei de munca.
