Romania este tara cu cei mai saraci salariati din UE
Rata de saracie in randul salariatilor din Romania este cea mai ridicata din Uniunea Europeana, depasind-o cu mult pe cea din Bulgaria, Portugalia sau Grecia, precum si pe cea din Serbia, tara nemembra a Uniunii, releva o statistica Eurostat, citata de un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, intitulat „Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?“.
Situatia este ingrijoratoare in ceea ce priveste rata de saracie in randul lucratorilor cu timp partial de lucru (part time), unde Romania are un neverosimil 59,4%, de aproape patru ori mai mult decat media UE, de 15,4%. Serbia are 44,17%, Bulgaria – 30,3%, Portugalia – 29,5%, iar Grecia – 28,2%. In ceea ce priveste lucratorii cu norma intreaga (full time), rata de saracie din Romania este de 14,7%, comparativ cu media UE 28, de 7,8%. Serbia are 12,4%, Grecia – 11,6%, Polonia – 10,7%, Spania – 10,3%, Italia – 9,8% etc.
Polarizare puternica in distributia veniturilor
De asemenea, inegalitatea de venituri este accentuata, mai mare decat media UE. De exemplu, coeficientul Gini calculat la venitul disponibil echivalent (pe o scala de la 0 la 100 puncte cu 0 echitate perfecta, 100 inechitate perfecta) era in 2015 de 34,8 puncte in Estonia, 35,4 in Letonia, 37,0 in Bulgaria, 37,4 in Romania, 37,9 in Lituania si 38,2 in Serbia, mult peste media UE 28 de 31 puncte.
In plus, in Romania exista o polarizare puternica in distributia veniturilor populatiei – un raport intre veniturile celor mai bogate 10% gospodarii si cele mai sarace 10% este de 13,4 ori fata de 6,5 ori in Ungaria si 8 in Polonia.
In tarile dezvoltate din Vest, ponderea alocata compensarii salariatilor in PIB este de 50-55%, a capitalului de 35-40% si a taxelor indirect nete de 10%. In Romania situatia este pe dos, in sensul in care in 2015 doar 33% din PIB au fost alocate pentru remunerarea salariatilor, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte minus subventii. Mai mult, interventia publica pentru cresterea mai accentuata a salariului minim in Romania in ultimii ani a aparut si din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajatii (remunerarea salariatilor in PIB a scazut de la 42% in 2008 la 32,3% in 2015, conform Eurostat). In Ungaria, remunerarea salariatilor in PIB este de 42,3% in 2015, in Bulgaria – de 37,4%, iar in Polonia – de 37,2%.
Peste 1 milion de angajati cu salariul minim
In Romania, beneficiile cresterii economice se impart asimetric, iar liftul social functioneaza lent. Cu toate ca nivelul PIB a crescut in Romania cu 28% in perioada 2007-2015 (de la 125 miliarde euro in 2007 la 160 miliarde euro in 2015), rata riscului de saracie si excluziune sociala a scazut cu doar 18,5% (de la 45,9% in 2007 la 37,4% in 2015).
In Romania sunt in jur de 1,2 milioane de angajati cu salariul minim si doar 10% din acestia provin din mediul bugetar. Exista 4,5 milioane de salariati cu norma intreaga si 1,2 milioane dintre ei sunt bugetari. Datele Institutului de Statistica arata faptul ca salariul mediu net a crescut in medie cu 12% in 2016, la bugetari cu 13,9% si la privati cu 9,3%. Diferenta intre ceea ce castiga un bugetar si leafa unui angajat la privat este de 455 lei in favoarea primului, iar pentru acest an prognozele arata ca ecartul va creste pana la 840 de lei.
In urma estimarilor (CNP), salariul brut la bugetari va creste cu 16,9% anul acesta, cu 10,3% in 2018 si cu 11,5% in 2019. Cresterile in mediul privat vor fi mai mici. In ministere, un salariu mediu se invarte in jurul a 1.000 de euro, in timp ce per total nu exista in tara mai mult de 500 de mii de salariati care castiga peste 1.000 de euro.
